Afantazia explicată clar: cauze, tipuri și impactul asupra minții

Definirea afantaziei: ce este și cum se manifestă

Afantazia este incapacitatea de a genera voluntar imagini mentale în „ochiul minții”. Deși este adesea asociată cu lipsa imaginilor vizuale, afantazia poate afecta și alte simțuri — auditiv, olfactiv, tactil — în funcție de individ. Termenul a fost introdus oficial în 2015 de neurologul Adam Zeman. Nu este o boală, ci o variație naturală în modul în care mintea procesează informația internă.

Tipuri de afantazie

• Afantazie congenitală – prezentă din naștere, asociată cu diferențe neurodezvoltamentale. Majoritatea celor afectați o descoperă întâmplător, în conversații despre imaginație.
• Afantazie dobândită – apare în urma leziunilor cerebrale, afecțiunilor neurologice sau traumei psihologice. Cazurile includ accidente vasculare, encefalite sau stres sever.
• Afantazie parțială – implică imagini mentale slabe sau absente doar în anumite domenii senzoriale.
• Afantazie senzorial-specifică – afectează doar o modalitate (ex: vizuală), dar alte simțuri pot fi păstrate (ex: auditivă). Acest fapt sugerează baze neuronale specializate pe modalitate.

Cauze posibile ale afantaziei

• Bază neurologică: studii de neuroimagistică arată activitate scăzută în cortexul vizual în timpul încercărilor de a vizualiza mental.
• Factori neurodezvoltamentali: posibile modificări în rețeaua de mod implicit (DMN) și în conectivitatea cu zonele senzoriale în timpul copilăriei.
• Leziuni cerebrale sau traumă: afectarea lobilor occipital și parietal posterior duce la pierderea capacității de a crea imagini mentale.
• Factori psihologici: deși afantazia nu are cauze emoționale directe, stresul extrem poate modifica temporar sau permanent conectivitatea cerebrală.

Cum se manifestă afantazia

• Imagini vizuale: persoanele nu pot „vedea” mental obiecte, dar pot descrie logic cum arată.
• Simțuri asociate: afantazia multisenzorială poate include lipsa sunetelor mentale, mirosurilor sau texturilor imaginate.
• Memorie și imaginație: memoria episodică și capacitatea de a imagina sunt afectate, dar memoria semantică (fapte) rămâne intactă. Reconstituirea amintirilor este mai conceptuală decât senzorială.

Implicații cognitive și creativitate

• Contrar miturilor, afantazia nu înseamnă lipsă de creativitate. Cei afectați compensează prin strategii alternative: gândire logică, verbală, conceptuală.
• Rezolvare de probleme: se bazează pe raționamente abstracte, nu pe scenarii vizualizate.
• Artă și design: mulți artiști cu afantazie creează prin procese iterative, nu prin vizualizare mentală.

Fenomene asociate

• Hipervizualizare (hyperphantasia): la polul opus, imagini mentale extrem de vii. Contrastul evidențiază spectrul experienței cognitive.
• Alexitimie: corelație între dificultăți în vizualizare și recunoașterea emoțiilor.
• Vise: unele persoane cu afantazie au vise estompate sau absente.
• Sinestezie: rar, unii experimentează asocieri sinestezice, sugerând mecanisme compensatorii complexe.

Instrumente de evaluare și diagnostic

• Chestionarul Vividness of Visual Imagery (VVIQ): măsoară vivacitatea imaginilor mentale. Scorurile joase indică afantazie.
• Teste obiective: sarcini de rotație mentală sau memorare bazată pe imagini indică indirect prezența afantaziei.

Controverse și direcții de cercetare

• Subiectivitatea autoevaluării: auto-raportarea necesită corelări cu neuroimagistica pentru validare.
• Rolul evolutiv al imaginației: afantazia ridică întrebări despre cât de esențială este imagistica mentală pentru supraviețuire și adaptare.
• Mecanisme compensatorii: studierea strategiilor alternative poate dezvălui principii ale plasticității neuronale.

Referințe științifice

• Zeman, A., Dewar, M., & Della Sala, S. (2015). Lives without imagery—congenital aphantasia. Cortex, 73, 378–380.
• Pearson, J. (2019). The human imagination: The cognitive neuroscience of visual mental imagery. Nat Rev Neurosci, 20(10), 624–634.
• Keogh, R., & Pearson, J. (2018). The blind mind: No sensory imagery in aphantasia. Cortex, 105, 53–60.
• Milton, F., & Smith, A. (2021). Exploring the spectrum of aphantasia: A mixed-methods investigation. Conscious Cogn, 89, 103101.

Concluzie

Afantazia nu este o anomalie izolată, ci o fereastră spre diversitatea fundamentală a procesării cognitive. De la cauze neurologice la adaptări creative, afantazia ne forțează să regândim ce înseamnă să „vizualizezi” și cum funcționează cu adevărat mintea umană.

---

Sunt Cristina Gherghel, autoarea a numeroase bloguri și cărți dedicate comportamentului uman, traumei, abuzului, psihologiei și sănătății mintale.

Îmi exprim punctul de vedere nu doar din perspectiva cercetării riguroase, ci și din experiență proprie, trăind cu multiple forme de neurodivergență: afantazie multisenzorială, asenzorie, anhedonie, anauralie, asexualitate și C-PTSD (tulburare de stres posttraumatic complex).

Am descris mai detaliat această experiență personală în pagina dedicată Despre autor, unde abordez impactul pe termen lung al abuzului sistemic și relațional asupra arhitecturii psihice.

Am explorat în profunzime tema afantaziei în cadrul unui proiect dedicat: https://aphantasiasauafantazia.blogspot.com, precum și într-o lucrare extinsă publicată în format electronic: Afantazia – Minte oarbă: Spectrul imaginației, vizualizare întreruptă sau fără puteri supranaturale.

Condițiile descrise — afantazia, asenzoria, anauralia, anhedonia, asexualitatea — sunt insuficient înțelese în literatura de specialitate. Explicațiile curente despre cauzele lor sunt adesea inconsistente cu modul în care ele se manifestă în realitatea trăită.

Acesta este motivul pentru care dezvolt un model propriu, bazat pe observație și cercetare comparativă, care analizează diferențele și suprapunerile dintre aceste condiții neurodivergente și legătura lor cu traumele precoce, cu abuzul de fond ontologic și cu formele subtile de instrumentalizare a sinelui.

Articolul de față face parte dintr-un demers mai amplu, aflat în curs, care își propune să diferențieze clar între aceste condiții — nu doar ca definiții clinice, ci ca experiențe trăite, cu impact profund asupra gândirii, relaționării, percepției și construcției identitare.

📚 Cărțile mele în limba engleză sunt disponibile pe:

• https://www.amazon.com/author/cristinagherghel

Îți mulțumesc pentru interesul față de munca mea.